CHRISTIAN DIOR, Creatorul de vise
5 iulie 2017 – 7 ianuarie 2018

 

Muzeul Artelor Decorative sărbătorește cea de-a 70-a aniversare a Casei Dior în perioada 5 iulie 2017 – 7 ianuarie 2018. Această expoziție bogată și cuprinzătoare își invită vizitatorii într-o călătorie de descoperire prin universul fondatorului Casei Dior și al iluștrilor creatori de modă care i-au urmat: Yves Saint Laurent, Marc Bohan, Gianfranco Ferré, John Galliano, Raf Simons și, cel mai recent, Maria Grazia Chiuri.

Selecția de peste 300 de rochii haute couture, create din 1947 și până în prezent, te poartă printr-un șir unificator de emoții, povești de viață, afinități și fotografii de modă, precum și printre sute de documente, precum ilustrații, schițe, fotografii de documentare, scrisori, note și reclame, alături de accesorii precum pălăriile, bijuteriile, gențile, pantofii și sticlele de parfum. Reflectând faptul că Christian Dior a fost și un cunoscător de artă care adora muzeele, creațiile din ultimii 70 de ani se împletesc cu o selecție de picturi, mobilier și obiecte de artă. Aceste lucrări subliniază și pun în valoare perspectiva lui Christian Dior, prin explorarea legăturilor pe care el le-a creat între designul vestimentar și toate formele de artă, definind influența durabilă a Casei Dior.

Cei doi curatori, Florence Müller și Olivier Gabet, își transmit mesajul prin intermediul unei expoziții cronologice și tematice care conține și reunește pentru prima dată, într-un spațiu de aproape 3.000 m2, zonele specifice modei și partea centrală a muzeului.

 

Ultima retrospectivă pariziană dedicată lui Christian Dior a avut loc la Muzeul Artelor Decorative în 1987.

Aceasta a fost axată pe zece ani de activitate ai creatorului, între 1947 și 1957. Pentru a celebra a 70-a aniversare a Casei Dior, noua retrospectivă arată cum Christian Dior și cei șase directori artistici care i-au pășit pe urme au creat brandul și au clădit influența unui nume care, în Franța și în lume, este însăși întruchiparea haute couture. Yves Saint Laurent, Marc Bohan, Gianfranco Ferré, John Galliano, Raf Simons și directorul de astăzi, Maria Grazia Chiuri, s-au bazat cu toții pe sensibilitatea lor creativă pentru a formula un stil și un vocabular care să rămână credincios conceptului originar și să ajute la definirea identității Casei Dior prin prisma relației cu timpul său. Această explorare a haute couture este îmbogățită de creațiile de blană ale lui Frédéric Castet, de beauty ale lui Serge Lutens, Tyen și Peter Philips, precum și de creațiile de parfumerie ale lui François Demachy.

Figură centrală în lumea modei secolului XX odată cu lansarea colecției New Look de primăvară / vară din 1947, Christian Dior a îndreptat forma feminină într-o cu totul altă direcție, lăsând în trecut silueta masculinizată din anii războiului.

Rochiile sale au exprimat o feminitate modernă, întruchipată de femeia-floare, ce a dat naștere unei forme caracterizate de linii florale și de alura unei balerine. Colecția New Look s-a bazat pe moliciunea umerilor, accentuarea bustului, subțirimea taliei și sublinierea șoldurilor cu ajutorul unor fuste ca niște corole. Christian Dior a relansat industria textilă cu insistența sa de a folosi țesături deosebite, mișcare controversată după anii de penurie din timpul Ocupației. El a reușit să dea un nou suflu de viață tradiției creațiilor de modă, acordând un rol central broderiilor, bijuteriilor și accesoriilor lucrate de mână. A inventat creația vestimentară internațională care a readus Parisul în lumina reflectoarelor drept capitală a modei.

 

Expoziția se deschide cu povestea vieții lui Christian Dior: copilăria sa la Granville, zgomotoșii ani ’20 când a descoperit lumea artei avangardiste și plăcerile distracțiilor pariziene, formarea sa ca ilustrator de modă și intrarea în lumea haute couture.

Înainte de a vira către modă, Christian Dior a condus din 1928 și până în 1931 o galerie de artă, în parteneriat cu prietenii săi – mai întâi Jacques Bonjean și apoi Pierre Colle. Această parte a vieții sale este ilustrată cu o serie de picturi, sculpturi și documente care descriu o abordare eclectică a curatelei, vechea generație de artiști consacrați stând alături, umăr la umăr, de tinerii artiști, asemenea lui Dior. Aceste talente în devenire au fost Giacometti, Dalí, Calder, Leonor Fini, Max Jacob, Jean Cocteau și Christian Bérard. Christian Dior a fost iubitor de antichități și obiecte de artă, colecționar de Art Nouveau, decorator fascinat de secolul al XVIII-lea și entuziast grădinar. S-a bazat pe toate aceste surse de inspirație pentru a-și înfrumuseța reședința particulară și a defini estetica creațiilor sale. Expoziția ne arată că rochiile sale sunt pline de referințe la pictură și sculptură, precum și la tot ce alcătuiește arta de a trăi: tapet, țesături, porțelanuri și chinezării.

 

Toate aceste teme creative, reluate de succesorii săi astfel încât să devină o parte integrală a spiritului Dior, sunt dezvăluite una câte una: artă și fotografie, abundență de culori și texturi, eleganță pariziană austeră, referințe la stilul decorativ neoclasic, savorile exotismului, fascinație pentru motivele florale și așa mai departe. Nathalie Crinière prezintă temele sub forma unor ansambluri succesive ce sugerează o galerie de artă, un atelier, o stradă, un budoar, o călătorie și o fabuloasă grădină. În întreaga expoziție, picturile, sculpturile și obiectele de artă decorativă ilustrează gusturile creatorului și sursele sale de inspirație, precum și sensibilitatea creatoare împărtășită de toți directorii artistici care i-au călcat pe urme.

Vizita continuă în partea centrală cu o prezentare cronologică întinsă pe 70 de ani, între 1947 și 2017, ca dovadă a energiei care a pus lucrurile în mișcare și a moștenirii lăsate de spiritul Dior de-a lungul anilor.

Forma iconică a costumului de damă din colecția New Look deschide ușa acestei călătorii prin timp. Ansamblul în alb și negru demonstrează fiecare aspect al inovației pe care a introdus-o Dior prin noua sa estetică, inițiind epoca de aur a modei. Costumul a continuat să obsedeze imaginația lumii modei și a multora dintre creatori de-atunci încolo.

Însă natura durabilă a spiritului Dior provine și de la diverșii directori artistici care au purtat mai departe moștenirea lăsată de creator, după moartea sa în 1957.

O succesiune de șase galerii este dedicată acestor figuri, analizând modul în care designul lor a contribuit la încercarea de a rămâne credincioși viziunii lui Dior de haute couture. Alegerea temerară a foarte tânărului Yves Saint Laurent a fost urmată de numirea mai rațională a lui Marc Bohnan. A urmat venirea flamboiantă a lui Gianfranco Ferré, perioada spectaculoasă a modei punk marcate de John Galiano, afirmarea minimalistă a numirii lui Raf Simons și, în cele din urmă, alegerea unei femei, Maria Grazia Chiuri, și a viziunii sale feministe în privința modei.

 

Expertiza și tehnicile ce dau viață haute couture sunt prezentate într-un atelier unde croitoresele sunt în plină activitate, înconjurate de modele, creatori, schițe și tipare. Una dintre galerii oferă o trecere în revistă a modului în care s-a dezvoltat linia și alura Dior începând din 1947, ilustrată cu rochii și extrase cinematografice din filme și prezentări de modă. Expoziția se încheie în bogata galerie centrală, transformată în sală de bal pentru prezentarea unei serii de rochii de bal cu adevărat somptuoase, multe dintre ele creații strălucitoare reunite pentru prima dată la Paris. Unele au fost purtate de cliente celebre care au ajutat la succesul Casei Dior, printre care Prințesa Grace de Monaco, Prințesa Diana, Charlize Theron și Jennifer Lawrence. Un membru neobișnuit al acestei familii de rochii de bal, descoperit datorită documentării pentru acest proiect, este o rochie numită Soirée Brilliante, prezentată la Muzeul de Arte Decorative pe când trăia Christian Dior, în noiembrie 1955, cu ocazia unei expoziții de lucrări ale unor creatori de mobilier fin din secolul al XVIII-lea. Christian Dior a fost unul dintre cei care au împrumutat obiecte de artă pentru expoziție, iar prezența creațiilor sale a transformat inaugurarea într-un eveniment cultural elegant și la modă. În acea zi de miercuri, 30 noiembrie 1955, modelele Dior au defilat în jurul expoziției purtând rochii de seară și pozând printre piesele de mobilier și printre obiectele de artă. Evenimentul a demonstrat clar rolul natural pe care vestimentația femeilor îl joacă în artele aplicate și importanța rolului jucat de Christian Dior în istoria artelor decorative.

 

Majoritatea lucrărilor care alcătuiesc acest proiect ambițios sunt din colecția Dior Héritage și n-au mai fost prezentate niciodată la Paris. Restul de piese sunt împrumuturi speciale din colecțiile Muzeului de Arte Decorative și de la Uniunea Franceză a Artelor Costumului, de la Palatul Galliera, de la Institutul Costumului din cadrul Muzeului Metropolitan de Artă din New York, de la Muzeul Victoria și Albert din Londra, Muzeul De Young din San Francisco, Fundația Pierre Bergé – Yves Saint Laurent, Muzeul Londrei și Muzeul Christian Dior din Granville, alături de prestigioase opere de artă ce reprezintă diverse epoci, provenite din colecțiile Muzeului Luvru, Muzeului Orsay și Muzeului Orangerie, din cele ale Castelului Versailles, Centrului Pompidou, Muzeului de Arte Decorative și din numeroase colecții private.

Muzeul Artelor Decorative: 107 rue de Rivoli, 75001 Paris